Cabinet Chirurgie Estetica
Dr.Andrei Lazar
Medic primar chirurgie plastica si estetica
Asistent universitar
Cod Unic 22123136, Iasi, Romania +40745640055
Interventii chirurgicale in spital si clinica privata

Chirurgie Estetica Iasi

Chirurgia de marire a sanului

Augmentarea sau "marirea de volum a sanului" asistata endoscopic

NOU!!! Plasarea implanturilor pe cale axilara (sub brat), retropectorala (in spatele muschiului mare pectoral) cu ajutorul tehnicii endoscopice pentru minimizarea riscurilor postoperatorii si o mai exacta pozitionare a implanturilor. Chirurgia endoscopica este o metoda moderna care permite vizualizarea unui cimp operator de mari dimensiuni prin incizii de abord foarte mici, ceea ce creste acuratetea actului chirurgical si asigura o vindecare mai rapida. In chirurgia de marire a sinului, endoscopia reprezinta o tehnica de varf , folosita inca in putine centre de chirurgie plastica din Europa.

Se realizeaza prin amplasarea unei proteze de silicon in spatele glandei mamare.
Protezele utilizate sunt de ultima generatie de fabricatie franceza (Eurosilicone), rotunde sau anatomice. Invelisul tri-stratificat le asigura o rezistenta remarcabila la uzura, iar continutul, de gel siliconic, garanteaza pastrarea acestuia in interiorul protezei chiar si in cazul perforarii invelisului. La cererea pacientei, pot fi utilizate si proteze de alta fabricatie (McGhan, Matrix etc.)

Protezele de silicon actuale nu sunt cancerigene. Cercetarile efectuate in ultimii ani, precum si progresele facute in tehnologia de fabricatie a protezelor, certifica acest lucru.
Protezele cu perete de silicon sint perfect tolerate de catre organism. Doar in cazul protezelor cu invelis poliuretanic, folosite rar, in circumstante speciale, exista un risc de respingere a protezei.

Gel coeziv, ramane in proteza
chiar in cazul rupturii protezei.

Garantia protezelor (implanturilor de silicon) Proteza de silicon este constituita din doua componente: un învelis de cauciuc siliconic tri-stratificat cu calitati mecanice si de etanseitate verificate, care rezista cu usurinta la o umplere de cel putin 5 ori mai mare decât cea normala si un material de umplere. Acesta din urma poate fi: ser fiziologic (apa cu sare, sterile) sau gel siliconic.

Implanturile umplute cu ser fiziologic se introduc sub sân cât timp sunt goale si se umplu, dupa ce au fost asezate in pozitia corecta, printr-o valva de umplere, cu cantitatea dorita de ser fiziologic. Sunt mai usor de amplasat, in caz de rupere serul fiziologic care se scurge in tesuturi, se resoarbe fara probleme, dar au o rezistenta destul de redusa in timp (uneori sub un an).

Implanturile pre-umplute cu gel siliconic sunt mai dificil de pozitionat sub sân, iar chirurgul trebuie sa aiba suficienta experienta in utilizarea lor pentru a obtine exact efectul de marire si simetria dorite. In caz de rupere, gelul siliconic nu iese din învelisul fisurat, datorita coezivitatii gelului, si astfel nu intra in contact cu tesuturile. Aceste proteze,însa, au o rezistenta mecanica, in timp, mult crescuta fata de implanturile umplute cu ser fiziologic, preconizata de firmele producatoare la cel putin 10 ani.

In general, producatorii ofera asa-numita "garantie pe viata". Aceasta nu înseamna ca implanturile vor rezista "o viata întreaga" ci ca firma le va înlocui gratuit pe toata durata vietii pacientei (politica de marketing).

IMPORTANT! Implanturile nu trebuiesc schimbate dupa 10 ani sau alt interval de timp, in mod obligatoriu, ci doar daca survine o problema legata de integritatea lor, de modificarea tesutului mamar sau la dorinta pacientei .

Alaptarea nu este afectata, desi se recomanda pastrarea unui interval de cel putin un an intre operatie si prima sarcina, pentru a nu deforma sanul proaspat operat.
Consultatia preoperatorie
Are loc cu cel putin o saptamina inaintea operatiei. Se va stabili, cu aceasta ocazie, in functie de dorinta pacientei, volumul final al sanului, modelul protezei si calea de introducere a acesteia :

Pe cale axilara asistata endoscopic (printr-o incizie de circa 7 cm sub brat se introduce proteza in spatele muschiului pectoral).

Avantajul metodei :
- utilizarea endoscopie i diminueaza pina la eliminare riscul de singerare postoperatorie si asigura o mai exacta pozitionare a implantului
-cicatricea se estompeaza pina la disparitie in 6 luni-1 an si nu este asociata direct cu sanul ;
-proteza este foarte bine camuflata de muschiul pectoral si nu poate fi palpata nici chiar in cazul pacientelor foarte slabe ;
-glanda este separata de proteza prin prezenta muschiului pectoral
-risc minim de capsulita retractila*
-risc minim de exteriorizare a protezei **
-sanul, astfel marit de volum, are un aspect mai natural si nu ca o hemisfera lipita artificial de torace.
Dezavantaj :
-cel putin teoretic, riscul formarii unui hematom este mai mare
o mica asimetrie (sub 1cm) de pozitionare a santului sub-mamar este posibila. Aceste riscuri sint practic eliminate prin utilizarea tehnicii endoscopice, care permite verificarea "buzunarului protezei" atit ca dimensiuni cit si pentru coagularea surselor de singerare, ceea ce reprezinta un progres semnificativ fata de tehnica clasica, utilizata in majoritatea centrelor de chirurgie plastica din Europa.
-jena mai importanta la mobilizarea bratelor in primele doua saptamini.

Pe cale periareolara incizia este practicata la limita intre tegumentul deschis la culoare si cel mai inchis, al areolei, in partea inferioara a acesteia. Proteza este introdusa direct in spatele glandei mamare, dar poate fi plasata si in spatele muschiului mare pectoral.
Avantaj :
-efect mai accentuat de proiectie anterioara, potrivit pacientelor cu sani usor ptozati,
-cicatrice bine disimulata la marginea areolei mamare
-risc scazut de formare a unui hematom.
Dezavantaj :
-cicatricea, desi greu vizibila, este direct asociata cu sanul
-aspect usor artificial, de hemisfera, la pacientele slabe cu sini foarte mici
-risc mai mare de capsulita retractila*

Pe cale submamara cicatrice de 6-7 cm in santul submamar. Proteza este introdusa, de regula, in spatele glandei mamare, dar poate fi plasata si in spatele muschiului mare pectoral.
Avantaj :
-efect bun de proiectie anterioara
-simetrizare aproape perfecta a pozitionarii santurilor submamare
-risc scazut de formare a unui hematom
Dezavantaj :
-cicatrice vizibila, chiar si la o lunga perioada de timp de la interventie
-aspect usor artificial de hemisfera la pacientele slabe cu sani mici
-risc de exteriorizare a protezei*
-risc mai mare de capsulita retractila**

Cele trei metode sunt expuse in ordinea preferintei chirurgului.

Interventia are loc sub anestezie generala si dureaza circa o ora – o ora si jumatate.
Durata internarii circa 24-36 de ore.
Revenirea la viata sociala are loc in 3-5 zile
Reluarea activitatii profesionale se face la 5-7 zile

Postoperator
O perfuzie va fi pastrata pe toata durata internarii, pentru administrarea de antibiotice si controlul durerii.
De regula, pansamentul este schimbat inaintea externarii. Tuburile de dren, cuplate la un sistem de aspiratie etans, vor fi mentinute 3-5 zile. In aceasta perioada, pacienta va fi examinata zilnic.
Va fi prescris un tratament la domiciliu, pentru o durata de cel mult 3 zile.
Firele se indeparteaza la 2 saptamini postoperator, interval in care pansamentele vor fi schimbate de 3-4 ori. In aceasta perioada, toaleta zilnica poate fi facuta cu precautie, fara a uda pansmentul.
Pacientele care au beneficiat de introducerea protezelor pa cale axilara nu vor ridica bratele deasupra nivelului umerilor timp de trei saptamini postoperator.
Timp de o luna va fi purtat un sistem de sutien zi si noapte.
Activitatile sportive pot fi reluate la doua luni si jumatate.
Complicatii postoperatorii imediate:
Hematomul – risc scazut prin mentinerea drenajului in perioada imediat postoperatorie
Infectia – tratament cu antibiotice inceput inca in preziua operatiei si cotinuat postoperator.
Daca, in ciuda tuturor precautiilor, apar complicatii, poate fi necesara reinterventia la blocul operator, sub anestezie generala.
Durerea – augmentarea mamara este una dintre interventiile cu un grad mare de discomfort, manifestat in primele zile postoperatorii. De aceea este prescris, de rutina, un tratament de combatere a durerii. Cele mai multe paciente nu acuza atat durerea, ci mai ales un grad de constringere a respiratiei, determinata de apasarea exercitata de catre volumul brusc introdus si care determina o presiune pe cutia toracica. De regula, aceste neplaceri inerente dispar cel tarziu la sfirsitul primei saptamini postoperatorii. Un grad de jena la palparea accentuata a sanilor poate persista pana la trei luni. Acesta este si intervalul in care se produce disparitia aproape completa a edemului.
Echimozele –desi nesemnificative, in cazurile in care apar pot dura cel mult trei saptamini.

Complicatii la distanta :
*Capsulita retractila reprezinta procesul de ingrosare exagerata a capsulei fibroase in care organimul inconjura proteza in mod normal. In aceasta situatie, sanul se deformeaza progresiv putind deveni chiar dureros. Singura solutie este scoaterea protezei impreuna cu capsula ingrosata si eventual schimbarea protezei. Noile tipuri de proteze, cu invelis rugos, au scazut semnificativ rata acestei complicatii. Pe plan mondial, frecventa capsulitei retractile, este sub 10%.

**Exteriorizarea protezei reprezinta producerea unei brese in tegumentul sinului prin care proteza intra in contact cu mediul exterior. Poate surveni in infectii sau plagi ale sinului. Acest eveniment nedorit poate fi cauzat si de implantarea unei proteze prea mari la o pacienta cu tegument subtire sau prin deschiderea cicatricei chirurgicale, in cazul introducerii protezei pe cale submamara.